MISTERELE CUVINTELOR. Geografie, istorie şi politică oglindite lingvistic

de Alexandru Ciolan

Când citim un titlu precum „Vietnamizare sau somalizare?“ (Dil. 13 X 06) în capul unui articol referitor, de fapt, la irakizare trebuie să avem, pentru a pricepe despre ce e vorba, sumare cunoştinţe de geografie, istorie şi politică internaţională. Adevărate vedete, frecvent folosite în vremea când au fost create, asemenea cuvinte nu şi-au găsit locul în dicţionare tocmai pentru că în clipele lor de glorie nu era nevoie să fie explicate. Şi mai este un motiv: lexicografii sunt în general reticenţi în consemnarea noutăţilor, aşteaptă ca noii veniţi în limbă să confirme prin frecvenţă şi persistenţă. Or, în cazul cuvintelor precum cele de mai sus, aplicabile hic et nunc, frecvenţa scade dramatic atunci când ies din actualitate, coborând în masa vocabularului, spre periferia acesteia. Ar trebui sau nu să le consemneze dicţionarele? În ce ne priveşte, vom răspunde că trebuie, fie şi numai pentru a le oferi explicaţia de înţeles celor care nu au fost contemporani cu epoca lor de maximă răspândire, când nimeni nu avea nevoie de un dicţionar ca să i le explice.
Pentru a citi întreg articolul click AICI.