de Maria Apostol
Unul vrea să devină profesor, unul specialist IT, altul vrea să fie Maradona, iar celălalt trage să ajungă inginer. Patru fraţi geniali, care trăiesc de opt ani ca la-nchisoare într-o baracă, au un singur „dor": să aibă o casă mai mare, în care să poată învăţa în tihnă.
Ca să ajungi în curtea familiei Manea trebuie să depăşeşti munţii de gunoaie şi haitele de maidanezi care le împrejmuiesc baraca ascunsă în cartierul bucureştean Giuleşti. Nimeni nu se apropie de „casa" lor decât ca să le aducă mâncare, din milă.
Drama lor a început într-o zi de Paşte, a treia, în 2003, când au fost evacuaţi din casă. Tatăl i-a abandonat, lăsându-i să se descurce singuri în viaţă. Cristi (22 de ani), băiatul cel mare, a preluat rolul de cap al familiei, deşi are un handicap de gradul III.
Povestea lor AICI.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Ce trista e viata ptr unii
Trimiteți un comentariu