Motto: "Parturient montes, nascetur ridiculus mus." (Se vor screme muntii si va iesi un soarece) (Horatius, Ars poetica)
Sub titlul „Verdictul Academiei: jaf în Parcul Naţional Retezat”, scrisesem în 15 decembrie 2011 despre defrişările abuzive de pe Râul Şes. Făcute de o firmă privată, în folosul nesătulei Holzindustrie Schweighofer, ele au fost motivate scriptic prin atacul gândacului Ips Typographus. Sub pretextul scoaterii din teren a arborilor bolnavi şi uscaţi, buldozerele au deschis drumuri, prin care s-a intrat cu drujbele şi TAF-urile într-o pădure seculară. Raportul Comisiei Academiei Române, condusă de academicianul Victor Giurgiu, afirma că "inventarierea şi marcarea arborilor propuşi să fie extraşi s-a făcut în mod necorespunzător, urmărindu-se cu predilecţie arbori valoroşi din punct de vedere dimensional şi sortimental" şi conchidea: „La situaţia descrisă s-a ajuns ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu a personalului de specialitate din O.S. Retezat şi din Administraţia P.N. Retezat (...) Implicarea, la timpul oportun, a Consiliului Ştiinţific al P.N. Retezat şi a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ar fi fost necesară.”
O scrisoare pierdută la CMN
Primul care a observat agresiunea de pe Râul Şes a fost inginerul silvic Gheorghe Cionoiu, cunoscător al Retezatului, actualmente emigrat în Germania. Mea culpa, aşadar pentru întâietatea descoperirii, acordată, în textul precedent, omului de afaceri Romeo Dunca. Gheorghe Cionoiu sesizase răul încă din iulie 2011, înştiinţase mass-media şi eco-societatea civilă, iar telefonic şi prin mesajele electronice schimbate cu academicianul Dan Munteanu - preşedintele Comisiei Monumentelor Naturii şi membru în Consiliul Ştiinţific al P.N.R -, nădăjduise să scoată din amorţire aceste organisme. Deopotrivă, o scrisoare adresată secretarului general al Academiei Române, academicianului Ion Păun Otiman fusese încredinţată aceluiaşi Dan Munteanu.
Batista pe ţambalul CMN şi o turuială „academică”
La simpozionul despre ariile protejate, desfăşurat la 18 noiembrie 2011 în Casa Oamenilor de Ştiinţă, privitor la situaţia din P.N, Retezat, preşedintele CMN, academicianul Dan Munteanu, care nu fusese în Retezat, i-a incriminat numai pe muncitorii firmei de exploatare, contrazicându-i tocmai pe membrii Comisiei Academiei, prezenţi acolo: „Membrii comisiei au fost ... pe teren. V-aş putea spune că concluziile nu au fost atât de pesimiste, pe cât a fost făcut tapajul mai ales pe internet. Suprafeţele exploatate sunt relativ modeste. Arborii valorificaţi, care s-au verificat, cioate, erau marcate. Se pare, nu se poate încă şti, dar trebuie verificat, dacă volumul de masă extrasă este sau nu corespunzător amenajamentului. Ceea ce este într-adevăr deplorabil, este modul în care s-a făcut acolo exploatarea: deci, cei care au fost acolo cu drujbe şi cu securi – ăia au fost nişte derbedei. O tăiere la ras, o rărire, se poate – dumneavoastră ştiţi mult mai bine decât mine – aveţi experienţa, se poate face într-o formă civilizată, organizată, tras lemnul în mod, hai să zic pe nişte căi mai limitate, nu lăsate – erau capete, vârfuri de arbori, crengi, cum să zic, o vraişte era şi într-adevăr asta a creat o – şi oricui care merge acolo crează – era, mie mi-a făcut impresia bombardamentelor care le vedeam în filmele ruseşti, când îi bombardau şi cum zburau mestecenii din pădurile lor.” Elocinţă academică, nu glumă...Cât priveşte recuperarea prejudiciului de către statul român, niciun reprezentant al său (parchete, R.N.P. Romsilva, Ministerul Mediului) nu pare afectat, drept care acţionarea şi condamnarea vinovaţilor în justiţie nu va avea loc. Revoltat, în ianuarie 2012 inginerul Gheorghe Cionoiu a adresat o scrisoare deschisă academicianului Dan Munteanu şi CMN, detaliind toate aceste aspecte.
Pentru articolul integral din „Jurnalul naţional“ click AICI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu