de Silvia Ribeiro, cercetător la Grupul ETC
(Articol apărut în publicaţia mexicană „La Jornada“, 9 octombrie 2010)
Un reportaj de Jeremy Scahill publicat în „The Nation“ („Blackwater’s Black Ops“, 15.9.2010) a dezvăluit că cea mai mare armată de mercenari a lumii, Blackwater (acum denumită Xe Services) a vândut servicii clandestine de spionaj transnaţionalei Monsanto. Blackwater şi-a schimbat numele în 2009, după ce a devenit cunoscut în toată lumea în urma denunţurilor de abuzuri în Irak, inclusiv masacrarea civililor, dar continuă să fie cel mai mare contractant privat al Departamentului de Stat în materie de servicii de securitate, altfel spus, pentru a practica terorismul de stat oferind guvernului posibilitatea de a-l nega.
Mulţi militari şi foşti ofiţeri CIA lucrează pentru Blackwater sau pentru una dintre firmele pe care aceasta le-a creat spre a devia atenţia de la răul său nume şi a genera şi mai multe câştiguri din vânzarea de servicii nefaste – care merg de la informaţii şi spionaj până la infiltrări, intrigi politice şi antrenament paramilitar – altor guverne, bănci şi firme transnaţionale. După Scahill, afacerile cu transnaţionale – precum Monsanto, Chevron sau giganţi financiari precum Barclays şi Deutsche Bank – se desfăşoară prin firmele deţinute de Erik Prince, proprietarul Blackwater: Total Intelligence Solutions şi Terrorism Research Center. Acestea au aceiaşi manageri ca şi Blackwater.
Unul dintre ei, Cofer Black, cunoscut pentru brutalitatea lui pe când era director al CIA, a semnat contractul cu Monsanto în 2008 ca director al Total Intelligence, firma pe care o reprezenta obligându-se să spioneze şi să infiltreze organizaţiile care activează pentru drepturile animalelor, împotriva organismelor modificate genetic şi a altor activităţi murdare ale gigantului biotehnologiei.
Contactat de Scahill, directorul executiv Kevin Wilson de la Monsanto a refuzat să vorbească, dar ulterior a confirmat pentru „The Nation“ că în 2008 şi 2009 au avut contracte cu Total Intelligence, dar Monsanto ţine să precizeze că aceste contracte vizau numai a i se oferi informaţii publice despre opozanţii săi. Wilson a mai spus că Total Intelligence era o entitate total separată de Blackwater.
Şi totuşi, Scahill este în posesia unor copii ale unor mesaje electronice ale lui Cofer Black posterioare întâlnirii cu Wilson de la Monsanto, în care le explică altor foşti agenţi CIA, folosindu-se de adresele lor electronice de la Blackwater, că discuţia cu Wilson a fost ca Total Intelligence să devină braţul drept al Monsanto în materie de inteligenţă, spionând activiştii şi desfăşurând alte activităţi, inclusiv aceea de infiltrare a unor oameni în aceste grupuri. Monsanto a plătit către Total Intelligence 127 de mii de dolari în 2008 şi 105 mii de dolari în 2009.
Nu e de mirare că o întreprindere de ştiinţe ale morţii precum Monsanto, dedicată de la începuturile sale producerii de substanţe toxice şi răspândirii de otrăvuri, de la Agentul Oranj până la dioxină, otrăvuri pentru agricultură, hormoni şi seminţe modificate genetic, se asociază cu altă întreprindere de ucigaşi.
Aproape simultan cu publicarea acestui articol în „The Nation“, publicaţia „Vía Campesina“ (Calea Ţărănească) a denunţat cumpărarea, contra sumei de peste 23 de milioane de dolari, a 500 de mii de acţiuni la Monsanto, de către Fundaţia Bill şi Melinda Gates, care în felul acesta şi-a dat jos masca de filantropie. Altă asociere care nu e surprinzătoare.
Este vorba de o căsătorie între două dintre cele mai brutale monopoluri din istoria industrialismului: Bill Gates controlează mai bine de 90% din piaţa programelor de computer patentate iar Monsanto peste 90% din piaţa mondială a seminţelor modificate genetic şi majoritatea pieţei globale a seminţelor comerciale. În nici o altă ramură a industriei nu există monopoluri atât de vaste, a cărei existenţă însăşi să întruchipeze negarea mult trâmbiţatului principiu al liberei concurenţe de pe piaţa capitalistă. Atât Gates cât şi Monsanto sunt foarte agresivi în apărarea monopolurilor pe care le au.
Chiar dacă Bill Gates încearcă să ne spună că Fundaţia nu are nici o legătură cu activităţile lui comerciale, dar tot ce face aceasta demonstrează contrariul: mare parte din donaţiile sale sfârşesc prin a favoriza investiţiile comerciale ale magnatului, ca să nu mai vorbim de faptul că de fapt nu donează nimic, pentru că în loc să plătească impozite îşi investeşte câştigurile acolo unde are interese, inclusiv acela de a apărea drept un om mânat de bune intenţii. Dimpotrivă, donaţiile lui finanţează proiecte distructive precum bioingineria sau înlocuirea medicamentelor naturale şi comunitare cu medicamente patentate de înaltă tehnologie în zonele cele mai sărace ale lumii. Ca o coincidenţă, fostul ministru mexican al Sănătăţii, Julio Frenk, şi fostul preşedinte mexican Ernesto Zedillo sunt consilieri ai Fundaţiei.
Ca şi Monsanto, Gates se alătură eforturilor de distrugere a agriculturii ţărăneşti pe tot globul, mai ales prin aşa numita Alianţă pentru o Revoluţie Verde în Africa (AGRA). Aceasta funcţionează ca un cal troian pentru a-i lipsi pe ţăranii africani săraci de seminţele lor tradiţionale, înlocuindu-le mai întâi cu seminţe de firmă, apoi cu seminţe modificate genetic. De aceea, Fundaţia l-a contractat în 2006 pe Robert Horsch, director la Monsanto. Acum Gates, mirosind câştiguri mai mari, s-a dus direct la sursă.
Blackwater, Monsanto şi Gates sunt trei feţe ale aceluiaşi chip: maşina de război împotriva planetei şi a majorităţii locuitorilor ei, ţărani şi ţărănci, indigeni, comunităţi locale, oameni care vor să facă schimb de informaţie şi de cunoştinţe cu toţi cei care nu sunt mânaţi exclusiv de dorinţa de câştig şi distrugere a capitalismului.
(Traducere de Alexandru Ciolan)
Blue Walls Falling Down: A Novel
Acum 2 ore
Un comentariu:
Informatie buna, transmit si eu mai departe.
http://aleximreh.wordpress.com/2010/12/22/monsanto-blackwater-bill-gates/
Si mai zic - evident Romania are nevoie de a un nou partid, toate sint compromise, corupte. Dar aceasta a treia forta ar trebui sa fie 1) in limitele mecanismului democratic si ar trebui sa fie 2) suficient de pragmatica si larga ca sa nu fie un pumn de anarhisti, fara coeziune, unitate, fara finalitate. Parerea mea.
Trimiteți un comentariu