de Cosmin Stoica
Doamne, de Te-am primi să Te naşti
la noi în colind,
n-ar mai umbla Copila gingaşă,
ce ne e Mamă şi nouă,
prin nopţi depresive
cu mese bogate,
prin zgomot de obsesii
la vestimentaţie şi magie,
prin nopţi de vopseluri şi sonorităţi,
prin nopţi fără stele
şi cântece îngereşti!
Doamne, de Te-am primi să Te naşti
la noi în colind,
ne-am bucura de gânguritul Tău,
şi n-am mai petrece Crăciunul
cu urări congelate şi băuturi alese,
ci doar Naşterea Ta!
Apoi, Te-am înfăşa după prima Ta băiţă,
în licăr de irişi,
din ochii înduioşaţi ai pruncilor noştri,
şi Te-am legăna la noi în colind,
„lin şi iarăşi lin!“
Iar Copila gingaşă
ar sta cu noi la masă,
la noi în colind!
Poezia face parte din volumul, în pregătire, Cale de-o viaţă spre sufletul meu
Blue Walls Falling Down: A Novel
Acum 2 ore
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu