În limba elină, kybernetike (din kybernan, trecut în latină sub forma gubernare, de unde fr. gouverner, de unde rom. a guverna) desemna arta pilotării, arta cârmuirii. (Cibernetica şi guvernarea sunt aşadar descendenţi ai aceluiaşi cuvânt grecesc.)
La începutul veacului al XIX-lea, în lucrarea sa Essai sur la philosophie des sciences, fizicianul şi matematicianul André-Marie Ampère, părinte al electromagnetismului şi inventator al telegrafului electric, al cărui nume a fost dat unităţii de măsură pentru intensitatea curentului electric, a format în franceză, pornind de la v.gr. kybernatike, substantivul cybernétique “ştiinţa/studiul mijloacelor de guvernare“. O sută şi ceva de ani mai târziu, în 1948, fără a avea habar de existenţa cuvântului francez, care a rămas doar o propunere terminologică fără urmări, matematicianul nord-american Norbert Wiener publica volumul Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine (Cibernetica sau controlul şi comunicarea la animale şi maşini), în care propunea o nouă ştiinţă, aceea a sistemelor complexe studiate sub aspectul legăturilor dintre elementele componente, al comunicării şi controlului. În traducere liberă, cum putem face ca un sistem să funcţioneze de parcă ar fi controlat de om, fără ca omul să-l controleze de fapt.
În 1960, revista Astronautics publica studiul cercetătorilor Manfred Clynes şi Nathan Kline intitulat „Cyborgs and space“, în a cărui prezentare citim: „A altera funcţiile corporale ale omului ca să corespundă cerinţelor din mediile extraterestre ar fi mai logic decât a încerca să creăm pentru om un mediu pământesc în spaţiu“. Se deschidea larg poarta nu numai către cercetarea aplicativă în domeniu, ci şi către un fertil câmp de manifestare a fanteziei literare şi cinematografice. Cyborg-ul, un cyb[ernetic] org[anism], este văzut astăzi ca o fiinţă cu puteri excepţionale conferite de tehnologia pe care o încorporează. „Va deveni cyborgul, hibridul dintre om şi maşină, care populează romanele şi filmele SF, o realitate a viitorului?“ (Ad. 23 XII 04 p. 10). În ce ne priveşte, spectacolul oferit de semenii abandonaţi deja, necondiţionat, tehnologiei („Cyborgii […] sunt acele persoane care nu-şi pot imagina viaţa fără celular“, Ad. 21 V 03 p. 12) ne taie cheful de a mai apuca ziua când artefactele tehnice ne vor intra la propriu pe sub piele, încununând ciborgizarea.
Pentru textul integral în „Ziarul de duminică“ click AICI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu