Care euro? Europenii loviţi de criză îşi fac propriile monede

Tot mai multe comunităţi din Spania, Grecia şi Franţa au renunţat la euro şi plătesc, în schimb, cu „albine”, „ore”, „vecini” şi „ecouri”, folosind sisteme paralele de troc.

Criza economică a scos la lumină toate deficienţele zonei euro în forma ei actuală. În timp ce Bruxelles-ul şi cele 18 guverne din uniunea monetară caută măsuri pentru rezolvarea acestora, câteva comunităţi mai mari sau mai mici din Spania, Grecia şi Franţa au găsit soluţii pentru a „ocoli” aproape complet moneda unică despre care consideră că le face mai mult rău decât bine.   Aşa că aceştia au dezvoltat economii locale, paralele, care funcţionează pe baza a doi piloni – monede alternative şi troc, pentru a combate ratele ridicate ale şomajului, inflaţia, scăderile salariale şi, mai presus de toate, majorările de taxe. De fapt, comunităţile care folosesc astfel de monede nu plătesc deloc impozite pentru tranzacţiile desfăşurate în aceste „valute”.

Francezii vor avea „piersici” în portofele
Astfel, la mai puţin de şapte kilometri de Paris, cei peste 100.000 de locuitori din Montreuil se pregătesc să-şi umple portofelele cu „piersici”. Vor încăpea pentru că nu sunt fructe, ci noua monedă pe care o vor folosi de la sfârşitul lunii noiembrie.   Moneda este promovată drept o modalitate a francezilor de a se asigura că „tranzacţiile nu se pierd în sistemul bancar” şi de „a promova comerţul local”, explică pentru „Liberation” Bastien Yverneau, directorul asociaţiei care a iniţiat acest proiect, Montreuil în tranziţie. Scopul pe termen lung este estinderea „piersicilor” în întreaga Île-de-France, cea mai bogată şi cea mai populată dintre cele 27 de regiuni administrative ale Franţei.    Aceasta este doar cea mai recentă monedă locală folosită de francezi. Până acum, 20 de oraşe din Franţa au introdus astfel de valute. În Villeneuve sur Lot, din ianuarie 2010 se folosesc „albinele”. Când a pornit, o albină avea aceeaşi valoare cu un euro. La fiecare şase luni, ea era depreciată cu 2%. În Toulouse există, pe lângă euro, moneda „sol”, iar în Vaucluse - „roata”. În  Romans-sur-Isere se foloseşte „măsura”, în Angers - „muza”, iar Bretania a introdus „Heol”. 

Citeşte articolul integral din adevarul.ro AICI.

Oraşul grecesc Volos are o monedă alternativă: TEM

de Mark Lowen

(articol apărut pe pagina BBC în data de 11 apr. 2012)

Cu câteva luni în urmă, o monedă alternativă a apărut în oraşul-port Volos din Grecia. A fost o iniţiativă pornită de jos, care a crescut până la reţeaua actuală de peste 800 de membri, într-o comunitate care se luptă cu preţurile în euro din această perioadă de criză financiară profundă.

Zona de produse meşteşugăreeşti din piaţa centrală a oraşului Volos e chiar în capăt, după tarabele cu dulceţuri de casă. După o trecere în revistă a ofertei, Hara Soldatou alege un set de lumânări decorative, de care e vădit încântată: „M-au costat 24 de TEM, pe care i-am făcut oferind lecţii de yoga“, precizează ea.
Oriunde ai merge în piaţă, singurul lucru de care nu ai nevoie în buzunar sunt banii.
De la bijuterii la mâncare, de la produse electrocasnice la articole de îmbrăcăminte, totul aici se poate cumpăra cu moneda locală TEM.
Moneda funcţionează ca mijlocitor al schimbului. Dacă ai de oferit bunuri ori servicii, capeţi un credit în echivalentul un Euro = 1 TEM.
Apoi, câştigurile le poţi folosi pentru a cumpăra în cadrul reţelei, care este un sistem original de schimb de bunuri.
Este o reminiscenţă a unui străvechi sistem de troc, reînviat în Grecia zilelor noastre.
„Pot căpăta în schimb lecţii de limbi străine ori de computer“, spune Stavros Ntentos din spatele tarabei lui pe care sunt etalate produse de lenjerie pentru copii.
„E o idee foarte bună, pentru că trebuie să-i învăţăm pe oameni că fiecare dintre noi are ceva de cumpărat sau de vândut şi că pentru asta nu e neapărat nevoie de euro.“
„Am ajuns în punctul cel mai de jos al vieţii noastre şi acum trebuie să gândim diferit“, spune Tasos, vânzător de legume.

Monede coexistente
Întreg sistemul este organizat online şi cuprinde membrii care au conturi în TEM, creditate ori debitate prin tranzacţii virtuale.
Creatorul sistemului, Yiannis Grigoriou, stă la computerul-bancă din piaţă, supraveghind tranzacţiile.
„Este ceva care atrage pentru că oamenii găsesc aici speranţă. Găsesc aici lucruri pe care le pot da ori lua“, spune el.
Ar putea ajunge TEM moneda dominantă în Volos?
„Nu ştiu“ răspunde el zâmbind, „om trăi şi om vedea“.
Yiannis Grigoriou, creatorul sistemului, consideră că iniţiativa lui ar putea avea un mare viitor.
Părăsirea zonei euro a fost un scenariu frecvent discutat în lunile din urmă, pe măsură ce Grecia se adâncea tot mai mult în cea mai grozavă recesiune din istoria ei modernă.
În vreme ce unii văd în TEM o alternativă – „Euro e ceva ce ţine de trecut“, explică un cumpărător – pentru alţii el este mai degrabă o soluţie de criză decât o alternativă reală.
Primarul din Volos, Panos Skotiniotis, insistă că moneda euro nu este ameninţată de TEM.
El sprijină proiectul, dar spune că ambele monede pot coexista.
„Noi sprijinim iniţiativa pentru că este o foarte bună modalitate de ieşire din profunda criză economică şi socială“, spune el.
„Este o iniţiativă care oferă o alternativă la euro, fără a înlocui însă moneda europeană. Grecia este în eurozonă, noi vrem să rămânem în zona euro, credem că trebuie să rămânem în zona euro.“

Un nou început?
Reţeaua monedei alternative creşte continuu, tot mai multe afaceri acceptând-o şi apelând la ea.
În cooperativa locală de crescători de flori, din care fac parte persoane cu dizabilităţi de învăţare, membrii folosesc TEM pentru a-şi vinde plantele şi a căpăta în schimb servicii la care altfel le-ar fi foarte greu să aibă acces.
Iar unii dintre cumpărători pot veni să ajute cooperativa, de pildă pentru a tunde iarba ori a repara un gard în schimbul plantelor primite.
„Putem cumpăra pâine ori carne în schimbul produselor noastre, sau fetele pot merge la coafor“, spune Peri Mantzafleri, managerul cooperativei.
„Eu am crescut într-un sat – aşa mergeau lucrurile altădată, înainte ca banii să fie folosiţi pentru tot. Ar putea fi o bună ocazie să o luăm de la capăt.“
Tinerele generaţii beneficiază şi ele de pe urma sistemului.
Într-o clădire a primăriei, copiii iau parte la activităţi pline de animaţie – un amestec de joc, cântec şi desen.
Părinţii care acum se luptă din greu pentru a plăti lecţiile le vor putea plăti cu TEM, cele două monede având valabilitate egală.

Să vezi lucrurile „diferit“
Charalampos Bardas, coordonatorul programelor pentru copii, spune că moneda locală este nepreţuită.
„Este o bună soluţie în vremuri de criză. Viaţa merge înainte, iar noi trebuie să luptăm“, spune el.
„Acum trebuie să vedem şi să gândim altfel. Crza actuală nu este sfârşitul lumii. Trebuie să ne descurcăm şi să mergem înainte.“
Comunitatea din Volos şi-a dezvoltat o armă nouă cu care luptă împotriva celei mai grele crize financiare pe care mulţi dintre membrii ei au cunoscut-o vreodată.
Chiar dacă în Volos nu prisosesc euro, locuitorii oraşului au găsit o cale de a-i înlocui cu mijloace alternative.
Un sistem simplu de troc, care schimbă disperarea în speranţă.

Traducere din limba engleză de Alexandru Ciolan