Dorind, parcă, să confirme opiniile exprimate pe blogul „A Treia Forţă. România profundă“ de colegul nostru Alin Voicu, „Wall Street Journal“ din 19 iulie 2010 publică un articol despre taxa suplimentară impusă băncilor şi felul în care este ea percepută în Ungaria. Vă invităm să citiţi articolul, abţinându-ne de la orice comentarii despre viziune, voinţă şi verticalitate.
Budapesta. În Ungaria, controversata taxă impusă instituţiilor financiare a primit un sprijin neaşteptat: de la cea mai mare bancă comercială independentă.
OTP, banca ungară deţinătoare a celor mai mari active, este favorabilă taxei, care urmăreşte să adune aproape un miliard de dolari numai anul acesta pentru a acoperi o gaură în bugetul ţării, chiar dacă aceasta ar diminua drastic profiturile.
Dl. Csanyi a declarat că factura OTP în contul taxei ar fi de aproximativ 143 de milioane de dolari (31-35 de miliarde de forinţi). Venitul net al băncii pe primul trimestru al anului curent a fost de 42,36 miliarde.
„Punctul de vedere al OTP cu privire la taxa bancară diferă de cel al băncilor mamă occidentale“ cu sucursale în Ungaria, a spus într-un interviu Sandor Csanyi, director executiv al OTP. „Diminuarea deficitului bugetar este un obiectiv de primă importanţă, deoarece noi suntem primii care simţim atunci când încrederea pieţei dispare într-o ţară.“
Dl. Csanyi a avertizat însă că noua contribuţie ar trebui să fie temporară. În caz contrar, capacitatea băncii de strânge fonduri ar putea fi compromisă, afectând economia. Dacă taxa este menţinută, a adăugat, „atunci când băncile trebuie să hotărască în privinţa alocărilor către capitalizare şi lichidităţi, băncile mamă ar putea hotărî să-şi ducă banii în altă parte“.
Noua taxă este piatra de temelie a unui plan de diminuare a găurii din buget şi de restabilire a încrederii după seismul din luna iunie, când politicienii unguri au declarat că deficitul ţintit ar putea fi mai mare decât s-a prognozat. Forintul a luat-o la vale iar costul de asigurare a datoriei Ungariei a luat-o în sus. Acţiunile OTP s-au prăbuşit şi ele. Taxa ar urma să fie impusă anul viitor şi, eventual, în cursul anului 2012, după care să dispară.
Băncile străine au numit noua taxă incorectă şi s-au plâns Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene, spunând că taxa le-ar afecta posibilităţile de a ajuta Ungaria.
„Modalitatea de impunere a taxei este ilogică, periculoasă şi greu digerabilă“, a spus Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG, care deţine cea de-a patra bancă comercială ungară din punctul de vedere al activelor. El a descris impunerea ca „o decizie populistă, luată peste noapte, care va face mai mult rău decât bine economiei“. Şi a adăugat că orice taxă ar trebui să fie parte a unui plan standardizat, valabil la nivelul UE.
FMI a declarat vineri că preconizata taxă nu este sustenabilă. Ea ar trebui revizuită, a declarat într-un interviu Christoph Rosenberg, şeful misiunii FMI în Ungaria. Şi a adăugat că taxa ar avea un impact negativ „atât asupra nivelului împrumuturilor, cât şi al investiţiilor. Cu cât va fi mai lungă perioada de impunere, cu atât mai afectaţi vor fi investitorii“.
Dl. Csanyi de la OTP a spus că impozitul bancar este răul cel mai mic. Taxa ar ajuta Guvernul să se încadreze în limita de 3,8% deficit din produsul naţional brut (PNB) stabilită cu FMI, a adăugat dl. Csanyi. Ratarea ţintei ar atrage risipirea încrederii investitorilor. „Încadrarea în limita de deficit este un obiectiv de primă importanţă“, a mai spus.
(Traducere de Alexandru Ciolan)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu