Format în engleză, din under „sub“ şi ground „pământ, sol“, underground „subteran“ are prima atestare pe la 1570, ca adverb, adjectivul fiind consemnat treizeci de ani mai târziu. După alţi treizeci de ani, adjectivul căpătase deja sensul figurat de „ascuns, secret, subteran“, aflat la baza sensurilor care ne interesează aici, aplicabile subculturii (subcultură în sens sociologic, adică o cultură de nişă). Mişcările de rezistenţă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva ocupaţiei germane fuseseră underground, secrete, conspirative, aşa că după 1950, când a pornit războiul noului David întruchipat de generaţia beat cu Goliatul reprezentat de cultura dominantă, mai opresivă, în opinia tinerilor rebeli decât fusese nazismul pentru rezistenţii din urmă cu mai puţin de un deceniu, undergroundul a devenit sinonim cu lupta pentru libertate şi neconvenţionalism.
În Dicţionarul de cuvinte recente, primele atestări ale lui underground referitoare la un fenomen cultural (muzical) sunt de la mijlocul anilor ’70, cele două texte aproape simultane referind, unul la o realitate occidentală („A fost şocul pe care simplitatea şi cursivitatea melodică îl proiectau asupra unor timpane insensibilizate de complicate şi tunătoare sofisticări subterane (vezi «underground»-ul şi variantele sale)“, I.B. 18 IV 74 p. 2), iar celălalt la una autohtonă („Concepţia folk-underground pe linia deschisă în urmă cu câţiva ani de bucureşteanul M.P.“ Săpt. 22 III 74 p. 13). După cum deducem din ultimul citat, folkul românesc underground era mai vechi decât anul 1974 şi, cu siguranţă, ascundea altceva decât subminarea culturii dominante, care sub comunişti nu putea fi pusă sub semnul îndoielii. Deducem, aşadar, că underground ca identificator pentru un anume gen de muzică (în cazul acesta, folk) însemna în anii aceia doar „nedifuzat la radio şi TV“.
Pentru a citi aritolul integral în „Ziarul de duminică“ click AICI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu