e. Sprijinul reciproc
Sloganul CG-SCOP este „Un SCOP nu este niciodată singur“. CG-SCOP se sprijină la nivel regional pe o reţea de profesionişti care pot ajuta la crearea şi dezvoltarea cooperativelor, ca şi pe servicii financiare de sprijin, pe federaţii în domeniul construcţiilor, al comunicaţiilor şi sectorului de prelucrare, şi este reprezentată la nivelele regional, naţional şi internaţional.
Federaţiile SCOP sunt interconectate şi cuprind elemente care sunt naţionale, regionale şi sectoriale. „Reţeaua SCOP cuprinde următoarele:
– Confédération Générale des SCOP conduce şi coordonează reţeaua de întreprinderi SCOP şi reprezintă SCOP-urile la nivel naţional în Franţa;
– Douăsprezece uniuni regionale însoţesc dezvoltarea de zi cu zi a SCOP-urilor şi oferă reprezentare la nivel regional şi local;
– Trei federaţii profesionale reprezintă membrii SCOP în negocierile cu autorităţile pe teme de interes sectorial şi oferă consiliere economică, tehnică şi juridică şi sprijin în dezvoltarea activităţii. Cele trei federaţii profesionale cuprind următoarele sectoare de activitate:
• Construcţii şi lucrări publice;
• Comunicaţii;
• Manufactură, metalurgie şi tehnologii.
În 1994, cotizaţiile plătite de fiecare SCOP federaţiilor s-au ridicat la 0,42% din vânzările anuale. Cotizaţiile au fost împărţite între uniunile regionale, federaţiile sectoriale, Fondul de dezvoltare al Confederaţiei (administrat de SOCODEN) şi Confederaţie (CG-SCOP). În acelaşi an, erau 90 de persoane angajate cu normă întreagă în Federaţiile SCOP (la nivel federal, regional şi sectorial). Cotizaţia medie plătită de fiecare SCOP în 1994 a fost de 12.400 de dolari canadieni.
Pentru a continua să fie socotit cooperativă şi să beneficieze de scutiri de taxe, fiecare SCOP francez trebuie să se supună periodic unei „analize a cooperativităţii“ ca să existe siguranţa că funcţionează aşa cum trebuie, ca o cooperativă. Guvernul francez a împuternicit pentru această analiză CG-SCOP-ul, iar Uniunile Regionale sunt cele care o efectuează. Aceste analize au şi rolul de a identifica noi modalităţi de îmbunătăţire a managementului, practicilor sociale, educaţiei etc. în cadrul cooperativelor.
În ceea ce priveşte conversia din alte forme de întreprindere, în Franţa se acordă mare atenţie opţiunii pentru modelul SCOP. Datorită numărului foarte mare de proprietari de IMM-uri care este de aşteptat că se vor retrage în anii următori, atenţia este justificată. În Franţa, în fiecare dintre ultimii 4 ani, 70 de întreprinderi s-au transformat în cooperative ale lucrătorilor, tot atâtea câte s-au convertit în Argentina în ultima decadă. Există o reţea numită „APERE“ care se ocupă de planurile de succesiune şi unul dintre partenerii importanţi este CG-SCOP. APERE este un acronim de la „Association pour la Promotion de l’Entreprise et de Reprise des Entreprises“. Reţeaua APERE include consilieri voluntari cu experienţă (cum ar fi foşti directori generali), experţi în consultanţă şi parteneri naţionali, printre care şi CG-SCOP, cooperative de finanţare, o companie de asigurări etc. Reţeaua APERE se bazează pe principiul acţiunii sociale prin dezvoltarea cooperativelor.
f. Contextul social / economic / cultural
În primii ani, teoreticienii utopişti şi practicienii care au popularizat ideile de comunitate şi democraţie au contribuit la apariţia mişcării cooperatiste a lucrătorilor. Printre cei mai importanţi dintre aceştia au fost: Saint-Simon, Charles Fourier, Jean-Baptiste Godin, Louis Blanc, Philippe Buchez, Jeanne Deroin, Joseph Proudhon şi englezul Robert Owen.
François Espagne, care a lucrat pentru CG-SCOP timp de 35 de ani, inclusiv ca secretar general, până în 1990, a scris mult despre istoria mişcării SCOP. El a notat că dorinţa lucrătorilor de a pune în practică idealurile lor utopice a fost puternică, descriind, în anii de început ai mişcării, „zelul în studiu al lucrătorilor, setea lor de cunoaştere, tăria lor morală, dorinţa lor constantă de a creşte“. El descrie cele trei perioade majore ale mişcării SCOP, 1830-1880, 1880-1980 şi 1980-1996 (data la care scria):
„În prima perioadă, ţinta SCOP-urilor a constituit-o populaţia de lucrători a căror meserie sau activitate de comerţ ar fi putut fi exercitată fără echipamente grele; pentru Louis Blanc, Fourier şi Proudhon ţinta era constituită de întreaga clasă muncitoare din clipa în care statul ar fi ajutat la achiziţia capitalurilor fixe sau din care mijloacele de creditare ar fi fost puse la dispoziţie de «bănci populare». A doua perioadă a fost mai «conservatoare», tocmai pentru că se acumulaseră bunuri colective care trebuia să fie apărate în faţa lăcomiei şi a spiritului de aventură. Ea a fost prudentă, punând între paranteze visul paradisului viitor pentru a administra prezentul. A fost egoistă, repliată în sine însăşi şi transformată într-o maşină de promovare a intereselor individuale – în cadrul promovării intereselor fiecărui grup -- funcţionând mai mult în beneficiul membrilor din acel moment şi a succesorilor acestora decât ca un sprijin şi o scăpare pentru alţii.
Astăzi, mişcarea trebuie să fie riguroasă, pentru că are sarcina de a păstra locurile de muncă, patrimoniul şi economiile lucrătorilor. Ea trebuie să fie inovatoare, pentru că, ameninţată cu erodarea, nu poate supravieţui decât inventând noi tehnici pentru situaţii noi, strategii noi pentru noi teritorii. Ea poate redeveni altruistă, dar într-un mod concret, ieşind în întâmpinarea noilor marginalizaţi. Aceasta se poate realiza doar muncind la fel de greu cum s-a muncit în anii de tinereţe ai mişcării“.
În 2010, mişcarea SCOP pare a fi luat în serios provocarea. În plus faţă de accentul pus pe conversiile la modelul SCOP, la începutul lui 2010 CG-SCOP a lansat o nouă campanie de publicitate, realizând un website cu explicaţii accesibile şi filmuleţe (SCOP-tv), un nou logo, un nou slogan şi chiar un nou nume pentru SCOP-uri. Odată cu campania, mişcarea şi-a schimbat oficial şi numele în „Société coopérative et participative“. Noul lor logo este cel din capul acestui articol.
Noul slogan, „La démocratie nous réussit“ înseamnă „Democraţia lucrează pentru noi“. CG-SCOP a lansat această campanie la „Salon des Entrepreneurs“ de la Paris şi pe internet. A fost pornită de asemenea o nouă campanie în relaţia cu guvernul pentru a oferi noi instrumente menite a încuraja crearea de SCOP-uri, inclusiv sprijin pentru lucrătorii care doresc să cumpere un IMM de succes din care proprietarul doreşte să se retragă. Site-ul lor este: www.les-scop.coop.
Termenul de „economie socială“ a fost folosit pentru prima dată în Franţa spre sfârşitul secolului al XIX-lea. El desemnează SCOP-urile, alte cooperative şi asociaţii cu scop economic. Există numeroase organizaţii, academice şi departamente guvernamentale care analizează şi promovează economia socială, cu accent pe cooperative. La început, când au apărut organizaţiile de economie socială ele au cuprins numai cooperative, dar cu timpul au fost incluse şi alte tipuri de întreprinderi. În 1980, a fost adoptată o Cartă a Economiei Sociale. Apoi organizaţiile de economie socială au convins Guvernul francez să aloce resurse pentru creşterea economiei sociale. Marea majoritate a bugetului (7,8 milioane de franci, în 1982) a fost alocată Delegaţiei Economiei Sociale la CG-SCOP pentru crearea de SCOP-uri, care erau văzute a reprezenta cel mai potrivit vehicul pentru a salva şi menţine locurile de muncă democratice.
Mişcarea SCOP este bine conectată cu mişcarea cooperatistă şi, în general, cu economia socială. CG-SCOP este de asemenea un membru activ în Confederaţia Europeană a cooperativelor lucrătorilor, CECOP, ca şi în Federaţia internaţională, afiliată la Alianţa Cooperatistă Internaţională: CICOPA.
Dincolo de aceasta, mişcare SCOP pare destul de independentă. Are legături cu mişcarea sindicală şi s-a intersectat cu gândirea socială catolică. Majoritatea parteneriatelor sunt strategice şi menite a facilita creşterea şi întărirea SCOP-urilor înseşi.
g. Analiză
Mişcarea cooperatistă a lucrătorilor din Franţa s-a concentrat în câteva profesii iar urmarea a fost o întărire a afacerilor de tip cooperatist în aceste profesii: construcţii, comunicaţii şi manufactură. Sectorul cooperatist al lucrătorilor a crescut puternic, susţinut de sprijinul guvernamental şi al sectorului cooperatist. Concentrarea din ultimii ani pe cooperativele lucrătorilor ca strategie de succesiune după retragerea proprietarilor s-a soldat cu o nouă creştere care promite să continue. Noua campanie de publicitate a mişcării SCOP, cu centrul de iradiere în noul site are drept ţintă trei categorii de oameni: cei care doresc să creeze o nouă cooperativă a lucrătorilor; proprietarii care se retrag şi care sunt dispuşi să le vândă afacerea angajaţilor şi angajaţii care doresc să cumpere o afacere existentă. Având în vedere sistemele de suport pe care le are la îndemână şi gândindu-ne la trecutul plin de succese al mişcării SCOP, noua campanie de publicitate are potenţialul de a contribui la creşterea acestui sector în Franţa.
(Traducere de Alexandru Ciolan)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu