Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină şi se face o ruptură şi mai rea. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică; ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună. (Matei 9 :16-17)

vineri, 5 martie 2010

Băncile pe Internet, un fenomen marginal

Ziarul catolic La Croix din 5 martie 2010 publică un material despre băncile virtuale, existente exclusiv online. Sunt sau nu o alternativă de încredere? Numai Dumnezeu ştie, deocamdată. Noi vă oferim materialul, în toată sobrietatea lui gallică, fără nici un comentariu.


Băncile prezente exclusiv online sunt în dezvoltare, dar francezii dispuşi să-şi transfere conturile către acest tip de instituţii încă nu sunt numeroşi.

„Mi-am deschis un cont curent şi un carnet de economii la Monabanq. Dobânda la carnet era foarte interesantă“, mărturiseşte „spth7“ pe cioao.fr, un site ai cărui membri oferă sfaturi pentru serviciile online. Acest internaut a devenit clientul unei bănci exclusiv online. Ca 69% dintre Francezi, era, probabil, nemulţumit de mărimea costurilor bancare (240€ pentru un client mediu şi peste 600€ pentru un jucător la bursă, conform estimărilor Confederaţiei pentru locuinţă şi cadrul de viaţă).

Şi totuşi, băncile online rămân încă un fenomen secundar, un epifenomen. În pofida tarifelor ispititoare, astăzi doar 2% din populaţia Franţei este clienta unui asemenea gen de bancă. Iar rezistenţa dăinuie. Dintre cei care cred că plătesc prea mult şi vor să se îndrepte către concurenţă, doar o minoritate este interesată de băncile online.

Conform unui sondaj al Centrului de cercetări pentru studierea şi urmărirea condiţiilor de viaţă (Credoc), 10% dintre francezi prevăd că vor schimba în 2010 banca, iar 12% dintre ei se gândesc să se îndrepte către o bancă exclusiv online, adică 1,2% dintre cei intervievaţi. „Rezistenţa vine mai ales din imaginea despre low cost şi din... absenţa funcţionarului bancar“ analizează Franck Lehuede, şef de proiect în cadrul departamentului Consum de la Credoc. „Francezilor nu le place să piardă legătura cu bancherul lor.“

Boursorama se laudă, totuşi, pe pagina sa de acces, că a fost desemnată a ocupa primul loc în slujba clienţilor pe anul 2010. Dar e aproape imposibil să intri în legătură cu cineva la numărul verde sau să fii sunat de un consilier, aşa cum spune, îmbietor, prima pagină a site-ului. Capacitatea de reacţie a băncilor online este şi ea discutabilă. „Atunci când am vrut să-mi folosesc banii pentru o achiziţie imobiliară, a fost nevoie de o săptămână pentru ca Monabanq să vireze suma în contul meu curent“, povesteşte „spth7“. Pentru deschiderea unui cont, reacţia este mai rapidă. După conectarea la fortuneo.fr, dosarul de deschidere a sosit prin curier a doua zi.

Tarifele sunt atât de interesante cum promit? Greu de spus, pentru că e dificil de comparat cheltuielile financiare. Băncile folosesc denumiri diferite pentru servicii identice. Şi nu introduc aceleaşi prestaţii în contractele propuse clienţilor.
Ne îndoim totuşi că băncile online ar putea concura serios stabilimentele tradiţionale, pentru simplul motiv că... le aparţin. Boursorama este o filială a Société Générale, iar Fortuneo aparţine Creditului Mutual Arkéa, a doua bancă comercială din Franţa. Cât despre Monabanq, ea are printre principalii acţionari pe Cetelem, filială a grupului BNP Parisbas. „Încrederea trebuie construită. Într-o primă etapă, francezii se vor îndrepta spre acest tip de instituţii pentru a face din ele a doua bancă“, conchide Franck Lehuede.

Pascal Donnais, preşedinte al consiliului de administraţie de la Fortuneo, speră să atragă, dintre cei 72 de milioane de titulari de conturi bancare deschise astăzi în Franţa, 300.000 de clienţi până în 2015. Dacă băncile online vor câştiga teren, o vor face centimetru cu centimetru şi centimă cu centimă.

Traducere de Alexandru Ciolan

Niciun comentariu: