Trecerea politicienilor dintr-un partid în altul nu este nici specific românească, nici nouă şi nici, obligatoriu, dictată de oportunism. Într-un exerciţiu teoretic, putem admite că un personaj politic fără cusur (la fel de improbabil şi, la urma urmelor, la fel de caraghios în mocirla reală ca şi "zânaticul" aducător de credite, burtos şi cu tutu peste costum pe care ni-l propun spoturile publicitare ale unei bănci) nu se mai regăseşte în doctrina formaţiunii care l-a propulsat spre atmosfera rarefiată a puterii şi, după îndelungate şi chinuitoare frământări, sare în altă barcă pentru a salva principiile de la înec.
Pentru a citit restul articolului click AICI.
Un comentariu:
Cuvântul "traseist" are o evidentă încărcătură peiorativă la adresa politicianului căruia îi este aplicat. Prin utilizarea acestui cuvânt, considerăm transgresiunea politică drept efect al unui materialism indubitabil şi al inconsistenţei morale.
Trimiteți un comentariu